După executarea lucrărilor de consolidare a bisericii efectuate în mai multe etape până în anul 1992, din inițiativa Episcopiei Romanului, în anul 2004 a fost refăcută pictura interioară de către pictorul Grigore Popescu-Muscel. Fragmentele de decorație originală geometrică din sec. al XV-lea, descoperite cu acea ocazie și cele 198 de bucăți distribuite pe arhitectura edificiului autentifică conservarea ansamblului arhitectural al lui Ștefan cel Mare și Sfânt și al fiului său Alexandru.
Decorația geometrică este o pictură în frescă, deosebit de rezistentă, aplicată pe zidăria de piatră și cărămidă, reprezentând forma decorativă de cărămizi cu benzi albe demarcatoare, sugerând zidăria de cărămidă aparentă.
Stratul de frescă se compune din var și tocătură de paie, peste care s-a aplicat un pigment roșu rezistent la causticitatea varului, și regăsit la monumentele din epoca respectivă. Toate aceste fragmente sunt cuprinse grafic pe relevee la scară și au fost conservate și integrate deplin în ansamblul pictural realizat.
Catapeteasma de zid pictată în frescă de monahul Nifon Zugravul în 1975 a fost deasemenea conservată și restaurată , iar în pronaos se mai păstrează încă o icoană pictată în frescă pe peretele de răsărit, latura sudică-Hriostos Pantocrator-din sec. al XVIII-lea, icoana fiind inclusă în cadrul ansamblului mural nou.
În continuarea registrului icoanelor din pronaos, s-au pictat în frescă icoana Sf. Marelui Mucenic Gheorghe (în dreapta), Maica Domnului cu Pruncul și icoana Sfintei Cuvioase Paraschiva (în stânga intrării în naos).
Întreg ansamblul pictural interior, cu pictură din nou în tehnică frescă , cu lucrările de conservare și restaurare a decorațiunilor geometrice din etapa primară (sec al XV-lea) a elementelor de piatră (arcade și pilaștri) din naos și pronaos, cu pictura icoanelor împărătești și a icoanelor pictate în tempera pentru întregirea catapetesmei, au fost finanțate în întregime de Ministerul Culturii și Cultelor, ministrul la data respectivă fiind academician Răzvan Theodorescu.
Pictura icoanelor împărătești realizată în tehnica fresă și pictura icoanelor de pe ușile diaconești și cele împărătești au fost executate pe suport de lemn și au întregit ansamblul catapetesmei în anul 2004.
Pictorul muralist Grigore Popescu-Muscel creează cu mijloace proprii o pictură care deși urmează tradiția bizantină, poartă amprenta unei puternice originalități. Sobru, precis, pitoresc, plin de poezie și eleganță, stilul lui depășește formulele clasice, înscriindu-se într-o picturalitate fascinantă. Spiritul transcede materia ,dar cu o bucurie vie pe care artistul însuși o simte și o transmite picturii sale prin armonia luminoasă a culorilor, prin căldura lor, prin eleganța mișcărilor și echilibrul, printr-o cunoaștere desăvârșită a tehnicii picturii în frescă.
Scrupulos și cu o înțelegere totală a mesajului picturii bisericești, fiecare detaliu este dus la perfecțiune, fiecare suprafață accesibilă sau nu privirii, este tratată cu aceeași responsabilitate. Adept al soluțiilor variate și novatoare, Grigore Popescu-Muscel crează compoziții pline de originalitate, fie la nivelul unei scene, fie la nivelul unui întreg perete pe care-l structurează într-o manieră proprie, adaptându-și pictura celor mai variate spații arhitecturale înnobilându-le. Deși se recunoaște în fiecare ansamblu pictat, el nu se repetă.
Monumentale, pline de viață și sobre în același timp ansamblurile lui morale sunt meșteșugit alcătuite din figuri elansate, sfinți cu priviri marcate de uimire în fața revelației dumnezeiești, portrete de o mare expresivitate, aripi de înger surprinse într-un permanent freamăt, totul dominat de imaginile Pantocratorului și ale Maicii Domnului ce te copleșesc cu căldura pe care o degajă. Pictura lui Grigore Popescu-Muscel este strălucitoare și prețioasă până la cel mai mic detaliu, este modelată din culori vii, transparente delicate și alburi colorate în care accentele puternice joacă un rol bine stabilit, purtând în pensulația spontană și sigură, amprenta unui mare artist. Prof. Dr. Ecaterina Cincheza-Bucule
„Aici se poate vedea de către oricine cum veacurile se contopesc într-o frumusețe unificatoare unde se întâlnesc gândul arhitectului de acum peste cinci secole cu talentul zugravului remarcabil care ne este contemporan.” Acad. Răzvan Theodorescu